Cum poți să fii deștept, dar „sărac cu duhul”
Deseori oameni chemați către cele sfinte au fost considerați ca fiind „săraci cu duhul”. Totuşi, multe fiinţe cu o cunoaştere modestă au avut revelaţii privind natura înconjurătoare, mistere ale Universului și o enigmatică deschidere spirituală. Și în perioada apropiată oameni fără o pregătire de excepție pentru un anumit domeniu au făcut mari descoperiri ştiinţifice. Albert Einstein, de exemplu, a fost doar un modest subinginer, considerat nu de puţine ori încet la minte.
Binecunoscutul om de știință și unul dintre părintele fizicii cuantice – Niels Bohr era deseori ținta glumelor proaste datorită faptului că uita majoritatea cuvintelor pe care le folosea în numai cinci minute. Avea nevoie să își noteze deseori evenimentele pentru a nu le uita. Totuși era cunoscut ca fiind un mare gânditor pentru că dacă o ideea îi trezea interesul era în stare să lase complet orice altă activitate și să se concentreze în exclusivitate numai pe acel gând. Descoperirile sale au avut în timp valoarea unui cutremur științific. Datorită lui avem acum dispozitive fără care nu ne-am putea imagina viața.
Clarvăzătorii şi iniţiaţii spirituali au o explicaţie surprinzătoare pentru astfel de genii ai umanității. Ei afirmă că asemenea oameni nu sunt îngreunaţi de cunoaşterea sterilă și seacă pe care o manifestă mintea strict logică. Geniile folosesc în majoritatea timpului o capacitate mărită de asociații și modulații ale stărilor interioare care le conferă răspunsuri ieșite din comun. De aceea mintea lor poate să reflecte Adevărul ultim plin de esențe spirituale și de o cunoaștere adâncă. Ei pot întrezării Conştiinţa divină reală care sădeşte germenele adevărului spiritual.
Trăirile mistice declanşează stări speciale de conştiinţă şi diferite moduri de a le exprima. Conform învăţăturilor sacre atât starea de trezire spirituală, cât şi starea de descoperire genială sunt atribute ale purei Conştiinţe divine. Nu informaţiile pe care le intepretează inteligenţa aduc bucurie şi trăiri extatice, ci uimirea, iubirea sau sincera deschidere către necunoscutul şi miraculosul etern.
Din această perspectivă sintagma biblică care vorbește despre: „sărac, cu duhul” am putea să o înțelegem ca fiind de fapt „puţin cunoscător în ştiinţa umană, dar mult cunoscător al ştiinţei lui Dumnezeu”.
